O decizie începe cu "înțelegerea problemei"


1 min de citit

În cultura japoneza exista o abordare diferita a deciziilor strategice. 

Punctul de pornire este înțelegerea problemei

În acest demers este concentrată toată energia echipei, departe de orice compromis (de timp, resurse, efort, cost, etc). 

Calitatea acestui exercițiu este de o importanță fundamentală pentru că susține următorul pas -  formularea întrebării-cheie: Este o decizie necesară? Dacă da, despre ce este, de fapt, această decizie?

În acest demers sunt implicați cei ce cunosc cel mai bine situația și pot avea cea mai valoroasă contribuție. 

Această etapă se desfășoară pe un teren de neutralitate, în care interesul prioritar este de 'a înțelege'. Energia tuturor este concentrată exclusiv pe problemă, nu pe a găși răspunsuri. 

În felul acesta, contribuția oamenilor nu este coruptă și nu se diluează în ‘debates’ (stakeholder management, analize de scenarii, teritorialitate, agende personale, etc). 

Implicarea oamenilor e maximizată, facilitând obținerea consensului – un obiectiv cheie al acestui demers. Fiind direct implicați în ‘cunoașterea’ problemei, oamenii înțeleg deja necesitatea ‘schimbării’, astfel că buy-în-ul lor există anterior a fi luată o decizie. 

Eventuale rezistențe sau bariere în calea schimbării sunt identificate și adresate în această etapă. Consensul este atins apriori și nu după ce decizia de schimbare a fost luată. Timpul și resursele investite pentru a comunica și angrena compania în managementul schimbării (implementarea deciziei) devin astfel minimale. 

Un beneficiu important al acestei abordări este nivelul crescut de vigilență pe care trebuie să îl adopte compania. Pentru că un astfel de demers este un exercițiu costisitor, prin prisma timpului investit și a numărului de resurse specializate implicate, el nu se justifică în cazul oricăror decizii de business, motiv pentru care se auto-impune un focus maxim asupra deciziilor strategice.   

Provocare: Dacă ai aplica acest principiu în companie, alegând să te concentrezi pe a ‘defini întrebarea’ și nu pe a ‘găsi răspunsul’ la o problemă aflată pe masa de decizie, ce perspective noi s-ar putea deschide?

Comentarii
* E-mailul nu va fi publicat pe site.