Povești de companie: #4 Cum poate fi dialogul-continuu soluția salvatoare?


1 min de citit

Top performer. Mereu la datorie. Nu spune niciodată nu (mai) pot. Îi place ceea ce face și vrea să învețe. Vrea să îi demonstreze managerului că este nu doar ambițios ci și capabil să livreze.

Până într-o zi, când își scrie demisia. Managerul nu poate înțelege ce se întâmplă. Trece de la șoc la revoltă – cum poate să (îmi) facă una că asta? Știe că îl consider cel mai bun om din echipă. Am investit atât în el. Un nerecunoscător!

Și totuși, care ar fi un posibil scenariu care a condus la acest deznodământ?

Să analizăm ambele perspective, Angajat (A) si Manager (M):


A: Vreau să am o discuție cu managerul, însă tot amână întâlnirea pe care i-am cerut-o. Au trecut déjà 6 luni.

M:  Nu văd care e urgența. Eu nu știu cum să mai fac față situației; toți vin către mine pentru soluții și decizii; eu trebuie să mă asigur că totul e ok ...


A: În ultima vreme simt că nu mai fac față – am tot mai mult de lucru și apare câte ceva nou în fiecare zi. E frustrant. Sunt sigur că ar putea și alții să mai preia din probleme.
M:  Pot conta pe el să rezolve orice problemă. E omul meu de bază. Învață repede și a crescut mult pentru că l-am expus la atâtea probleme și situații noi.


A: Cred că i-a plăcut ultima mea propunere de eficientizare, căci am aflat că e pe agenda următorului comitet de aprobare. Mi-aș dori să îmi ofere șansă de a prezenta eu propunerea … sau, dacă se aprobă, să îmi dea mie responsabilitatea coordonării implementării.


M:  Cred că și-ar dori să-și susțină idea, dar în comitet nu pot participa decât membrii; În plus, e răspunderea mea să acționez pentru a îmbunătății procesele și activitatea; ar părea că nu sunt destul de capabil? ce ar spune ceilalți?; De implementare se vă ocupa altcineva, e un demers prea operațional, nu las cel mai bun om să își aloce timp pentru asta.


A: La discuția de evaluare speram să am ocazia să stau de vorbă despre planurile mele de dezvoltare, dar managerul m-a bătut pe umar și mi-a spus: “Totul e ok - ți-am făcut o evaluare de zece!”
M: E cel mai bun din echipă și i-am arătat din plin câtă încredere am în el. Discuția nu își mai are rostul, căci i-am tot spus că se descurca bine. Ce-ar mai fi de spus?


Care ar fi fost poate cea mai sigură și simplă cale pentru a evita acest deznodământ? Dialogul!

Ca manager, nu asuma că intențiile tale sunt clare. Un top performer are (cel puțin la fel de multă) nevoie să se simtă văzut și auzit. Discută obiectivele de dezvoltare și agrează acțiunile, optează pentru dialog continuu, acompaniază-i dezvoltarea.

Rolul managerului este să fie alături de oameni, să comunice transparent, să fie atent la nevoile lor, să le ghideze performanța prin mentoring și feedback, să le identifice potențialul și să îi susțină să evolueze. Să ofere un parteneriat reciproc avantajos.

Comentarii
* E-mailul nu va fi publicat pe site.